Munca la distanță, spun la distanță pentru că omul poate lucra de acasă sau din orice din orice altă locație de pe glob, poate fi benefică atât pentru companii cât și pentru angajați.
Pentru companii, un avantaj major este reducerea costului cu birourile; pentru angajați este un câștig de timp (drumul de acasă până la birou) și practic poți fi „în concediu” oricând. Acestea sunt doar câteva dintre avantaje.
Dar, întotdeauna este un „dar”, munca la distanță trebuie să fie eficientă și aici intervin mai mulți factori. Un angajat care lucrează la distanță este ca și un antreprenor: dispune de timpul lui în limite mult mai largi decât la birou. Și intervine teama managerului că angajatul pierde timpul și, pentru a-l controla, stabilește un număr mare de ședințe. Aceste ședințe sunt consumatoare de timp și, surprinzător?, reduc eficiența angajatului (consumă timp și obosesc omul).
Ședințele lungi și dese nu sunt cheia marilor succese. În loc de a face ședințe, ar trebui definite și structurate clar atribuțiile fiecărui om și, totodată, responsabilitățile pe care acesta le are. Dacă acestea sunt ambiguu definite rezultatele vor fi mediocre, iar stress-ul maxim. De asemenea, nevoia de ședințe ne arată că relațiile pentru modul de decizie și analiză ori nu au fost create deloc, ori nu sunt aplicate din varii motive.
Regula ar trebui să conducă la minimizarea nevoii oamenilor de a sta împreună pentru a face orice lucru sau pentru a lua o decizie. Această regulă va conduce la creșterea exponențială a performanței.
În economia globală în care funcționăm, standardele de performanță sunt definite de liderul în domeniul, oriunde s-ar afla el în lume. „Avantajele” locale, salarii mici sau protecționism vamal, nu mai pot compensa lipsa productivității.
